Sistemul reproducător masculin

Sistemul reproducător masculin este format din organe genitale interne - testicule, căi spermatice, glande anexe - şi externe - penisul şi scrotul.  

Organele genitale masculine 
Testiculele sunt organe pereche cu greutate de aproximativ 25 g fiecare şi cu formă de ovoid turtit transversal. Ele au rolul de a forma spermiile şi de a secreta hormonii sexuali masculini. În perioada embrionară testiculele se găsesc, la fel ca şi ovarele, în interiorul abdomenului, între luna a 3-a şi a 6-a de dezvoltare intrauterină, ele coboară şi vor fi adăpostite în exteriorul corpului fătului, în scrot, un sac de piele dublat de fibre musculare fine, împărţit în două părţi ce adăpostesc fiecare câte un testicul; testiculul stâng este plasat mai jos decât cel drept. Temperatura testiculelor este uşor mai scăzută decât temperatura normală a corpului, ceea ce favorizează, din momentul în care organele de reproducere încep să funcţioneze, formarea spermiilor. Căile spermatice sunt conducte de eliminare a spermiilor şi a lichidului spermatic. Acestea sunt intratesticulare (tubii seminiferi, reţeaua testiculară) şi extratesticulare (canalele eferente, canalul epididimar, canalul deferent, canalul ejaculator, uretra). Glandele anexe sunt veziculele seminale, prostata, glandele bulbo-uretrale, toate cu rol, participând la formarea lichidului spermatic.  


Penisul este atât organul acuplării şi al eliminării spermiilor, fiind străbătut de uretră, cât şi calea comună pentru spermă şi urină. Organ cilindric, situat în afara abdomenului, penisul prezintă o parte terminală, mai voluminoasă, numită gland. învelişul tegumentar al penisului se continuă, la nivelul glandului, cu o porţiune numită prepuţ. Penisul este format dintr-un aparat erectil (corpi cavernoşi, corp spongios) şi învelişuri (sub piele se găseşte o lamă musculară subţire si, în interior, o tunică conjunctivă).  

Erecţia şi ejacularea 
Erecţia este provocată de diferite tipuri de excitaţii fizice, psihice sau senzoriale care trimit informaţii unui centru reflex situat în măduva spinării. In cursul erecţiei, corpii cavernoşi se umplu de sânge, iar venele care permit sângelui să se întoarcă în marea circulaţie se închid. Penisul creşte în volum, îşi modifică poziţia, devenind perpendicular faţă de abdomen şi rigid, în felul acesta poate pătrunde în vaginul femeii. Ejacularea survine când penisul este în erecţie, fiind determinată de puternice contracţii ale musculaturii penisului. Aceste contracţii determină evacuarea spre uretră a spermei acumulate în veziculele seminale. Sperma este expulzata în mai multe jeturi de intensitate descrescătoare. Cantitatea de spermă corespunzătoare fiecărei ejaculări este de 1-4 cm3, fiecare cm3 de spermă conţine 50-100 de milioane de spermii. Erecţia şi ejacularea pot să se producă şi noaptea, în mod inconştient (involuntar). Ejaculările nocturne, frecvente în timpul adolescenţei, sunt normale şi nu trebuie să constituie un motiv de îngrijorare.
Comunică pe Google Plus

About Gestvag

Profesorul de educaţie sexuală
    Blogger Comment
    Facebook Comment

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu